Unicul animal din lume ce își poate regenera creierul, inima și membrele. Cercetătorii încearcă să înțeleagă cum este posibil
Este o viețuitoare mică, despre care poate că mulți dintre noi nu am auzit decât puțin. Însă, chiar și această specie atât de des ignorată reușește să ascundă un secret care uimește cercetătorii din întreaga lume! Mai precis, este vorba despre simplul axolot, o salamandră acvatică care are abilitatea de a-și regenera creierul!
Poate că mulți dintre noi am văzut imagini cu această viețuitoare, însă nu multă lume știe cât de fascinant este, de fapt, axolotul! Această salamandră acvatică este cunoscută printre oamenii de știință sub denumirea de Ambystoma mexicanum și are o abilitate care uimește experții!
Mai precis, axoloții pot să își regenereze membrele, măduva spinării, cât și organe precum inima și creierul! În 1964, cercetătorii au descoperit că mica salamandră își poate regenera parțial creierul, chiar și după ce o mare parte a acestuia a fost îndepărtat. Practic, axoloții reușesc, parțial, să își regenereze structura originală a țesutului.
Animalul special care își poate regenera creierul
Un studiu mult mai recent, publicat în revista „Science”, a creat un adevărat atlas al celulelor care formează părțile creierului unui axolot. Practic, tipurile de celule au funcții diferite și se pot specializa în roluri specifice deoarece conțin gene diferite.
Experții au folosit o tehnică numită secvențiere de ARN unicelular (scRNA-seq) pentru a putea observa mai bine activitatea pe care fiecare celulă din probele colectate o îndeplinea. Atunci când au studiat axolotul, cercetătorii s-au concentrat asupra telencefalului acestuia, pentru a înțelege mai bine cum își regenerează această viețuitoare creierul.
Cum reușește axolotul să se regenereze
Practic, se pare că această salamandră acvatică folosește un anumit tip de celulă intermediar, pentru a-și regenera creierul. Practic, diversele celule care se transformă în neuroni trec prin acest intermediar numit neuroblast, înainte de a deveni neuroni.
Într-un proces format din trei faze, aceste viețuitoare refac legăturile neuronale întrerupte. Întâi, ele încep prin a dezvolta mai multe celule progenitoare, care se transformă în neuroblaste. La final, acestea devin neuroni, iar creierul axolotului funcționează din nou.
